Tradiții și obiceiuri

 

      Un important detaliu care trebuie pus la punct pentru ziua nuntii este cunoasterea si respectarea obiceiurilor. De cele mai multe ori, viitorii miri uita sa se informeze in legatura cu aceste traditii si realizeaza, cu putin timp inainte de nunta, ca nu stiu de unde sa inceapa si nici ce sfaturi sa asculte, ceea ce poate duce la haos si neintelegeri. Pentru o nunta care are in centru traditiile si obiceiurile specific romanesti, planificarea ar trebui sa inceapa cu minim 12 luni inainte – nu neaparat pentru ca procedurile ar dura foarte mult timp, ci pentru ca sunt destule detalii de luat in considerare si ele pot fi usor trecute cu vederea, mai ales atunci cand exista si stresul de dinaintea nuntii.

 

Noi va venim in ajutor si va vom prezenta 21 de obiceiuri si traditii specific romanesti, cu mentiunea ca ele pot fi diferite in unele zone ale tarii. Mirii care prefera o tematica traditionala vor incerca desigur sa le incorporeze pe toate si sa respecte ca la carte obiceiurile vechi de sute de ani. In schimb, cei care doresc o nunta mai moderna pot alege sa includa doar o parte din cele de mai jos:

Petitul

Petitul reprezinta cererea in casatorie, cand mirele merge la viitorii socrii pentru a cere mana iubitei si binecuvantarea parintilor ei.

Alegerea nasilor

Joaca un rol foarte important, nu doar pentru desfasurarea nuntii, ci si pentru viitorul mirilor. Conform traditiei, nasul este personajul principal al nuntii, si nu mirii, cum se procedeaza in zilele noastre. Traditia spune ca nasii au obligatia de a suporta cheltuielile materiale pentru voal, lumanari si slujba religioasa. Dupa alegerea nasilor, miri trebuie sa mearga la acestia cu un „plocon”, sau cadou. Acceptarea ploconului reprezinta acordul acestora de a-i nasi pe viitori miri, iar in shimbul ploconului nasii vor cinsti onoarea care li s-a facut prin desfacerea unui vin sau a unei sampanii bune.

Bradul

In dimineata nuntii, ginerele impreuna cu cei apropiati lui impodobesc doi brazi cu fructe, obiecte si chifle, iar apoi sunt purtati cu chef si voie buna, doar de tinerii necasatoriti, la casa nasului si la casa miresei, reprezentand simbolul unei vieti imbelsugate si tinere.

Barbieritul mirelui

Ginerele se lasa barbierit de cavalerul de onoare. Acest obicei are o semnificatie ritualica initiatica, reprezentand transformarea mirelui din fecior in barbat. Traditia spune ca mirele, asezat pe un scaun, va tine bani sub picior, fiind atent ca lautarul sa nu ii fure.

Imbracatul miresiei

Reprezinta pregatirea tinerei mirese pentru nunta. Pe melodia „Ia-ti mireasa ziua buna”, nasa impreuna cu domnisoarele de onoare o ajuta pe mireasa sa imbrace rochia si sa se pregateasca pentru nunta, iar la sfarsit, nasa ii prinde in par voalul si coronita.

Something old, something new, something borrowed, something blue ( Ceva nou, ceva vechi, ceva imprumutat, ceva albastru)

Acest obicei vine din Anglia in secolul al XIX-lea, reprezentand viitotul unei casnici fericite.

   *ceva vechi: reprezinta legatura familiala a miresei cu viata ei de dinaintea casatoriei;

   *ceva nou: succesul si reusita in viitor;

   *ceva imprumutat: accesoriul poate fi ceva purtat de la o fosta mireasa cu o casnicie fericita, acesta aducand noroc si fericire viitorilor miri;

   *ceva albastru: reprezinta sinceritatea, puritatea si fidelitatea in cuplu.

Cavalerii si domnisoarele de onoare

Acest obicei provide din Roma Antica, unde se regaseau cavaleri si domnisoare de onoare care obisnuiau sa se imbrace in haine asemanatoare mirilor. Se credea ca in noaptea nunti spiritele rele participa si ele, iar scopul tinerilor imbracati asemenea mirilor este de a crea haos intre spirite si de a-i pacali.

Ruperea turtei

Acest obicei se pastreaza inca din vremea Romei Antice. Turta, impodobita cu diverse ornamente, este comandata si platita de nasa, iar dupa ce se rupe deasupra capului miresei este impartita invitatilor din jur in semn de noroc celor ca vor manca din ea.

Udatul

Baiatul necasatorit care merge la udat cu mireasa poate fi si altul decat cel care merge cu bradul. Acesta merge impreuna cu mireasa la cea de-a treia fantana spre rasarit de la casa miresei. Ajunsi acolo, baiatul scoate apa de trei ori si de fiecare data, folosind un manunchi de busuioc, stropeste impreuna cu mireasa multimea in semn de noroc, prosperitate si fericire pe viitor. Cel care merge la udat cu mireasa va pastra in semn de recunoastere galeata/ulciorul si stergarul (lucrat manual) purtat pana la fantana.

Hora miresei

Cunoscuta si sub numele de Nunasa, se danseaza acasa la mireasa impreuna cu rudele si invitatii acesteia, iar soacra mica, in tot acest timp, imparte mici daruri nasilor si socrilor.

Schimbul de verighete

Aceasta traditie dateaza din Egiptul Antic, egiptenii crezand ca la cel de-al treilea deget al mainii stangi exista o vena care duce direct la inima, de aceea inelele care erau facute din material textil simbolizau unirea inimilor celor doi indragostiti. Romanii au inovat mai tarziu, schimband inelele din material textil cu unele din fier care simbolizau forta legaturii dintre cei soti, iar in Evul Mediu, britanicii au inlocuit fierul cu aurul ca semn al puritatii si prospetimii.

De ce mireasa trebuie sa stea in stanga mirelui?

Mirele are obligatia de a-si proteja intotdeauna mireasa, motiv pentru care ea sta mereu in partea stanga, lasand libera mana dreapta a mirelui pentru a o folosi in cazul unui posibil atac, acesta putand scoate cu usurinta sabia.

Sarutul

Acest obicei dateaza inca din Evul Mediu. La sfarsitul ceremoniei, cei doi miri se saruta in semn de acord a juramintelor facute unul altuia.

 Aruncarea cu grau si orez

Gestul aruncarii reprezinta „alungarea spiritelor rele” din calea mirilor, netezind drumul pe care cei doi tineri au ales sa-l parcurga impreuna. Graul si orezul simbolizeaza forta si fertilitatea dar, in zilele noastre, acestea au fost inlocuite cu confeti multicolor care da un aspect viziual mai placut.

Furatul miresei

Poporul roman este un popor vesel si cu mult simt al umorului. La petrecerea din noaptea nuntii, un grup de invitati fura mireasa din neatentia mirelui, care se presupune ca ar trebui sa fie toata seara cu ochii pe mireasa lui, iar in semn de rascumparare, mirele (daca mireasa este furata dupa ora 24:00) sau nasul (daca mireasa este furata inainte de ora 24:00) trebuie sa plateasca sau sa indeplineasca anumite sarcini.

Buchetul miresei

La inceput, acesta era alcatuit numai din plante binefacatoare si aducatoare de noroc si prosperitate, devenind astfel un accesoriu important in ziua nuntii. In zilele noastre nu se mai tine cont de propietatile plantelor, acestea fiind inlocuite de flori cat mai colorate si asortate rochiei de mireasa si decoratiunilor din restaurant. Aruncatul buchetului este cel mai asteptat moment al serii de catre tinerele domnisoare necasatorite deoarece prinderea acestuia reprezinta urmatoare norocoasa care se va casatori anul urmator.

Voalul miresei

Reprezenta in Evul Mediu „nuntile aranjate”. Fata miresei era acoperita cu un voal, folosit pentru a nu lasa ocazia mirelui sa se razgandeasca in cazul unei „nunti aranjate”, iar cel care avea dreptul sa-l ridice era mirele numai dupa terminarea ceremoniei la biserica. Voalul este dat jos de catre nasa la sfarsitul nuntii, simbolizand trecerea de la fata la statutul de nevasta si este pus pe capul unei fete necasatorite, de obicei celei care a prins buchetul.

Jartiera

Exista mai multe traditii despre vestita jartiera care, in zilele noastre, este scoasa de mire si aruncata barbatilor necasatoriti. Pe vremuri, jartiera (ciorapul miresei) reprezenta pentru barbatii necasatoriti un obiect care aduce noroc in dragoste. Acesta era furat din camera nuptiala ori pur si simplu dat jos de pe piciorul miresei in timpul petrecerii. Astfel, pentru a evita „dezbracarea” miresei, mirele a inceput sa scoata singur ciorapul si sa-l arunce barbatilor dornici sa se casatoreasca.

Tortul miresei

La sfarsitul petrecerii, romanii aveau obiceiul sa rupa o paine deasupra capului miresei iar cate firmituri cadeau atatia copii se presupunea ca vor face cei doi tineri casatoriti. Uni nuntasi pastrau firmiturile ca simbol norocos. Astazi acea paine a fost inlocuita cu tortul miresei.

Trecerea pragului cu mireasa in brate

Se spune ca mireasa trebuie sa intre in noua casa pe usa principala, iar daca aceasta pune piciorul stang pe prag sau se impiedica va aduce ghinion cuplului pe viitor.

Luna de miere

In ziua de azi, „Luna de miere” este vazuta ca o perioada de vacanta dar, in vechime, barbatii nu obisnuiau sa faca curte fetelor si le „furau” direct. Dupa ceremonia de la biserica o aduceau acasa si atat el cat si ea consumau un fel de bautura fermentata in care se punea si miere, spunandu-se ca da putere barbatului si are efect linistitor asupra femeii. Astfel, daca barbatul reusea sa impiedice fuga miresei timp de o luna, casatoria era considerata valida.

 

 

 Vă mulțumim!

 www.Rezervari-Nunta.ro

 

 

Facebook